Luni

Soţia lui Jacques Cousteau, ambasador al Deltei

Comenteaza Mai 4, 2009 – 9:59 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Francine Cousteau, specialişti ai zonei şi personalităţi publice au solicitat Parlamentului European sprijin pentru salvarea Deltei Dunării. Cel mai bun proiect de mediu dedicat rezervaţiei va fi recompensat, anual, cu Premiul „Jacques Yves Cousteau”.

Francine Cousteau (mijloc) s-a alăturat românilor din toate structurile care s-au declarat prietenii Deltei
De ce se mai vânează în Delta Dunării, cine permite defrişările ei şi cum va afecta criza mondială proiectele de mediu au fost câteva dintre subiectele dezbătute recent în Parlamentul European (PE), la evenimentul „Delta Dunării: patrimoniu european”. Regiunea a fost prezentată Parla­mentului European, cu plusurile şi lip­surile ei, într-o acţiune organizată de eurodeputaţii români Ramona Mănescu şi Victor Boştinaru. Evenimentul a încercat să arate Europei în ce constă unicitatea regiunii şi să găsească modalităţi de integrare a ei în viitoare proiecte de dezvoltare.

O primă decizie a fost reprezentată de iniţierea Premiului „Jacques Yves Cousteau”, care va fi acordat în următorii ani celui mai bun proiect de mediu dedicat Deltei Dunării, şi acceptarea de către Francine Cousteau, preşedinte al Fundaţiei Cousteau, a misiunii de a deveni un ambasador al Deltei pe lângă toate ţările riverane Dunării.

Jacques Yves Cousteau a venit cu nava sa Calypso în anii ’90 în Deltă şi a militat public pentru păstrarea biodiversităţii acestei regiuni. Cele patru filmuleţe ale sale au promovat zona în toată lumea. Imagini inedite din Deltă au apărut între 2 şi 4 decembrie, în Parlamentul European, şi la expoziţia de fotografie a lui Daniel Petrescu, un fotograf amator care a surprins un pelican ce savura la prânz un şarpe ori pui de popândăi ce învăţau să-şi apere cuibul.

Sesiunile de discuţii au adus însă în prim-plan probleme mai puţin duioase ale zonei: vânătoarea, defrişările şi banii. Europarlamentarul român Magor Imre Csibi a sesizat că braconajul şi defrişările vor exista atât timp cât amenzile nu sunt suficient de drastice. „Am cerut în Parlamentul European o legislaţie strictă şi clară împotriva defrişărilor. Propunerea actuală a Uniunii Europene privind defrişările este extrem de slabă, trebuie s-o înăsprim”, a declarat euro­deputatul. Magor Imre a mai spus că infracţiunea de mediu ar trebui introdusă în Codul Penal ori să aibă un capitol special dedicat ei. „Din păcate, Parlamentul României a fost neinspirat când a dat drumul la vânătoare şi pescuit în zonele protejate, ar trebui o legislaţie care să le interzică cu desăvârşire. Argumentul că avem prea multe animale nu ţine, eu nu consider că vânatul va rezolva problema ecosistemului.” Aceeaşi poziţie critică împotriva Parlamentului României, unde recent s-a votat o lege care permite vânătoarea în anumite regiuni ale Deltei, a avut-o şi Daciana Sârbu, europar­lamentar PSD, „chiar dacă am un vânător în familie”, cum a adăugat ea autoironic. Ea a căutat o soluţie care să anuleze votul parlamentarilor români: „Ar trebui să încercăm în Parlamentul Euro­­pean să obţinem interzicerea vână­torii şi pescuitului în zonele protejate”.

Guvernatorul Deltei Dunării, Liviu Mihaiu, a făcut un portret realist al Deltei şi nu o imagine cosmetizată a ei. El a spus că „majoritatea problemelor cu care se confruntă Delta Dunării sunt expresia exploatărilor de natură industrială, a aberaţiilor juridice prin care este blocată între trei forme de proprietate, a precarităţii actului de justiţie, a degradării continue a resurselor naturale şi a biodiversităţii, dar şi a neînţelegerii aproape endemice a conceptului de dezvoltare durabilă”.

Mihaiu a tradus viaţa Deltei în cifre cinice, de genul „din cele 580.000 de hectare, în cel puţin jumătate se vânează legal împotriva protestelor a cel puţin 40 de ONG-uri”; „pe cele câteva sute de mile, cât reprezintă lungimea braţelor Dunării, se adună anual câteva sute de tone de gunoaie menajere şi industriale care sunt anihilate, în cel mai fericit caz, prin ardere, sistemele de management integrat al deşeurilor fiind în stadiul caietelor de sarcini”; „dintre cele peste 50 de localităţi, majoritatea nu au staţie de epurare”; „printre cei aproape 14.000 de locuitori acţionează aproape 3.000 de braconieri care alimentează piaţa neagră cu peşte”; „dintre cele câteva sute de milioane, bani europeni sau româneşti, accesabili pe mai multe axe de finanţare, până astăzi au fost depuse proiecte pentru mai puţin de 1%”.

Guvernatorul a cerut, la final, sim­plificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene pentru mediu, pentru a nu se mări decalajul dintre ţările aceluiaşi spaţiu comunitar. El a atenţionat că, pe timpul recesiunii economice mondiale, problemele de mediu ar putea fi neglijate în toată Europa de Est, ca urmare a redi­stribuirii resurselor financiare interne şi externe.

Sursa: Cotidianul

Delta Dunarii, Francine Cousteau, proiect de mediu, rezervatie