Luni

Delta Dunării, în continuare în pericol

Comenteaza Mai 4, 2009 – 9:59 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Cu ocazia sărbătoririi, pe 2 februarie, a Zilei Internaţionale a Zonelor Umede, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, WWF (World Wide Fund for Nature) şi SOR (Societatea Ornitologică Română) prezintă un scurt bilanţ al situaţiei actuale a Deltei Dunării. Deşi este declarată zonă umedă de importanţă internaţională prin Convenţia asupra Zonelor Umede de la Ramsar (Nota 1) şi Rezervaţie a Biosferei, Delta Dunării se confruntă cu numeroase probleme de conservare a biodiversităţii, dar şi administrative:

* Reconstrucţia ecologică a Deltei este o soluţie necesară menţinerii proceselor naturale ale Deltei Dunării, benefică atât pentru comunităţile locale, cât şi pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic. Din cauza intereselor divergente ale instituţiilor locale, dar şi a situaţiei proprietăţilor sau concesiunilor, procesul de reconstrucţie este întârziat.
* Pescuitul intensiv şi braconajul au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei. Deşi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a modificat legea pescuitului, introducând noi reguli pentru această activitate în Delta Dunării, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca, iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioadă de zece ani, operaţiunile instituţiilor de control şi ale justiţiei sunt ineficiente în a asigura respectarea legii (Nota 2)
* Vânătoarea: în zona Uzlina au fost înregistrate cazuri de braconaj chiar la începutul lunii ianuarie 2009, când au fost găsiţi împuşcaţi pelicani creţi şi cormorani mici, specii periclitate strict protejate prin lege.

“În ultimii ani am făcut multe pentru ca Delta să arate mai bine, pentru ca biodiversitatea să-şi găseasca aici paradisul pierdut, dar de Ziua Mondială a Zonelor Umede suntem mai degrabă îngrijoraţi de faptul ca realizările de până acum să nu fie pur si simplu anulate de interese mai putin ecologiste. Facem apel la autorităţi să continue proiectele de salvare a Deltei şi să nu cedeze mafiei braconierilor şi dezvoltatorilor imobiliari”, a declarat Costel Popa, director Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta.

* Poluarea apei şi gunoaiele - oraşul Tulcea nu are încă un sistem de epurare a apei, iar localităţile din Deltă nu beneficiază de un sistem integrat de colectare a deşeurilor şi de scoatere a acestora de pe teritoriul Rezervaţiei.

* Turismul: Dezvoltarea haotică din ultimii ani a turismului reprezintă o ameninţare tot mai mare la adresa biodiversităţii Deltei, iar această tendinţă continuă să crească. Comunităţile locale nu beneficiază de pe urma dezvoltării turistice, ci din contr[, se simt ignorate de investiţiile realizate de întreprinzători. Resursele naturale ale Deltei trebuie să reprezinte sursa de venituri pentru locuitorii ei, singurii care respectă valorile deltaice şi care pot contribui la conservarea biodiversităţii.
* Arhitectura caselor din Delta Dunării a fost reglementată, într-un final, în noiembrie 2008, prin adoptarea Regulamentului cadru de urbanism şi arhitectură pentru Delta Dunării, după ce Rezervaţia a fost invadată de vile din beton, termopane şi balustrade de oţel.
* Grindul Chituc şi plajele – transformarea plajelor şi în special a grindului Chituc, prin amenajarea unor staţiuni turistice, au un impact major asupra habitatelor plajelor litorale, elemente unice în Europa. Asemenea planuri imobiliare pentru amanajarea de staţiuni turistice încalcă atât prevederile Directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversităţi, cât şi statutul de Rezervaţie a Biosferei, patrimoniu UNESCO.
* Administrarea rezervaţiei - în Rezervatia Biosferei Delta Dunarii există o structură complicată a responsabilităţilor pe diferite domenii de activitate, fapt care limitează însăşi colaborarea autorităţilor locale responsabile de gestionarea Deltei Dunării (de exemplu, reconstrucţia ecologică, dezvoltarea unui turism responsabil faţă de mediu, infrastructura minimă pentru localnici etc). Lipsa unei viziuni comune, integral acceptate, pentru dezvoltarea şi conservarea Deltei, a dus la problemele cu care ea se confruntă astăzi.

“Viitorul Deltei Dunării este la răscruce. Direcţiile actuale de dezvoltare din zonă ameninţă însăşi esenţa deltei, punând în pericol atât valoarea sa ecologică, cât şi potenţialul său economic deosebit. Credem că este momentul ca toate instituţiile şi organizaţiile responsabile de starea Deltei să îşi coordoneze acţiunile astfel încât să nu fim numai reactivi la diversele probleme de acolo – braconaj, gunoaie, vânătoare ilegală - ci să facem cu adevarat conservarea naturii în beneficiul acesteia şi al comunităţilor locale. Asta înseamnă, de fapt, o Rezervaţie a Biosferei”, a declarat Luminiţa Tănasie, Director de Program, WWF Dunăre-Carpaţi Rmânia.

În condiţiile în care Delta Dunării reprezintă o zonă unică în Europa şi în lume, Salvaţi Delta, WWF şi SOR solicită autorităţilor publice centrale şi locale, dar mai ales Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, să continue şi să intensifice eforturile pentru rezolvarea acestor probleme.

Pentru informaţii suplimentare:

Anamaria Bogdan, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, PR&Campaigning Manager, tel. 0729 882904, email

Ioana Beţieanu, Communication Officer, WWF Programul Dunăre-Carpaţi România, tel. 0730 098 716,

1. Obiectivul declarat al Convenţiei asupra Zonelor Umede de la Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice, iar pe de altă parte constituie cele mai importante resurse de valoare economică, naturală, ştiinţifică şi recreativ, a căror pierdere ar fi ireparabilă.

2. În martie 2008, Salvaţi Delta a realizat un studiu referitor la eficienţa instituţiilor implicate în combaterea braconajului. Conform studiului, în perioada 2005-2007, cele şase instituţii cu atribuţii de control în Delta Dunării au desfăşurat aproximativ 7.500 acte de control, în urma cărora s-au intocmit 855 de dosare penale, un procent de 11,4% din totalul actelor de control. Din cele 855 de dosare, procurorii au întocmit şi au trimis în instanţă doar 25 de rechizitorii, adică 3,7%. Alte 182 de dosare nu au fost soluţionate deloc, unele fiind trenate de mai bine de doi ani. Din cele 25 de rechizitorii primite, judecătorii au condamnat o singură persoană la un an de închisoare. Alte 21 de persoane au primit amenzi penale, marea majoritate fiind sub limita stipulată de Legea 192/2001 privind privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, modificată prin Legea 298/2004 şi OUG 69/2004.

Delta Dunarii, fauna delta dunarii